Daca am avut binecuvantarea sa stau la micul dejun cu Dumnezeu(adica imi imaginam cum ar fi fost daca…) iar acuma ma gandesc cum ar fi daca as lua cina cu diavolul insusi! Mi-o imaginez in felul urmator:
O noapte intunecata…bate vantul usor…eu si el intr-o camera, langa lumina semineului, feluri mari si carnoase la noi pe masa. Vinul rosu straluceste in foc, paharele inalte isi arata transparenta pura. Aperitivele te ispitesc sa te saturi doar din ele, bucatile carnoase nu s-au aratat inca, dar mirosul te duce intr-o lume plina de rosu aprins.
El, un tip inalt, cu un costum negru, o camasa nearga si o cravata rosie. Ciocul de sub buza de jos ii da de gol chipul demonic . Parul nu foarte lung, dar nici scurt e bine aranjat si imi arata un ton ridicat peste clasa umana. Mainile curate si umarul drept imi spune doar ca e mai mare decat orice fiinta umana, o dorinta patrunzatoare pot sa ii citesc in ochi…dorinta de putere, dorinta de satisfactie in acelas timp danseaza in ochii lui!
Eu, nu vreau sa imi arat frica fata de el, stau drept pe scaun uitandu-ma ba la el, ba la farfuria mea. Nu vreau sa arat ca sunt vulnerabil, asa ca incerc cat mai mult sa ma uit in ochii lui si sa fiu direct. Nu are ce sa imi faca rau caci e doar o cina nevinovata, si pana la urma Dumnezeu e de partea mea.
El: “Te rog, serveste-te!”
Eu: “Multumesc pentru invitatie. De ce totusi eu?”
El: “Vreau sa fiu direct cu tine si fara minciuni, chiar vreau sa iti spun tot adevarul. Uite, sunt gelos ca il tot lauzi pe Dumnezeu pe blogul tau, ca tot il ridici pe El in slavi prin tot ce faci. Eu de ce nu as fi bun?”
Eu: “Tu esti diavolul. Uita-te in jurul nostru, tot ce se intampla, rautate…ura…gelozie…divort…scandal…neiertare…minciuna. Tu esti autorul!” (inima mea incepe sa bata ca un ritm al unei peise drum&base)
El(mandru si zambind putin): Da, si sunt multumit de ce se intampla. Si pana la urma raspunde-mi atunci la intrebarea…Unde e Dumnezeul tau daca se intampla toate astea? Si pana la urma ura si gelozia nasc un adevar din minciuna…un divort deschide ochii barbatului si femeii…neiertarea si minciuna….Astea sunt si ele un bonus….Te rog, mai serveste putin aperitiv ca trebuie sa apara imediat supa!”
Eu: “Nu…multumesc. Nu vreau sa ma satur doar din aperitiv. Si vad ca tu esti multumit de ce se intampla.Dar uite, Dumnezeu e in fiecare dintre noi. Dumnezeu e corect si drept!
El: “Corect…e drept si adevar. Nici nu te contrazic. Dar vad cum e si la voi in biserica, am ajuns sa intru si pe acolo si cunosc situatia.”
Eu: “Am observat ca ai ajuns deja si in biserica. Si ce zici?”
El: “Pai ce sa zic! E greu sa concurez cu ce faceti voi! Incerc si eu sa fac biserica, am pornit si cu muzica si cu rock&roll (…incepe sa rada si sa se lase pe spate) si multi dintre voi o ascultati. Dar totusi e greu sa ma lupt cu voi. Aveti si voi muzica voastra, muzica crestina. Cum sa concurez cu voi? Dintr-o data va-ti pornit si voi pe muzica crestina, biblioteca crestina, radio crestin, haine crestine. Deja oamenii mei de la marketing incep sa se planga ca impanzati toata lumea aceasta. Radio crestin pe internet, toata lumea are azi internet…radio crestin unde sunt discutiile voastre, predicile voastre, invataturile voastre.Un exemplu foarte la moda ar fi: relatiile dintre baieti si fete prima oara trebuie sa fie o relatie model, morala. Sex doar dupa casatorie”
Eu: “Da, si nu e bine?”
El: “Nuuu….pentru mine nu e bine. Nu pot concura cu voi. Nu e corect. Ati ajuns sa faceti cafenele si cluburi toate aceste crestine. Ati ajuns sa faceti afise prin oras in care sa ziceti ca exista doar o salvare, doar un drum, doar un adevar. Aveti deja haine crestine, carti crestine, incaltaminte cu mesaje crestine, posete cu mesaje crestine. Deja impanziti orasul cu Hristos si versete din Biblie. Ati prins marketingul si…..si voi nu va mai stresati sa vorbiti, sa faceti evanghelizari personale. Voi nu mai vorbiti si asta e bine-pentru mine- ci hainele voastre transmit mesajul, cartile crestine fac tot. Muzica pe care o faceti rezolva tot. Teatrul pe care il faceti vorbeste despre Hristos”
Am ajuns sa fiu mandru de mine pentru un moment..dar parca nu era indeajuns. Simteam ca era ceva acolo ceea ce nu era bine.
Eu: “Da, vrem sa le transmitem oamenilor prin orice cale mesajul ca Dumnezeu e viu si adevarat. Ca Dumnezeu iarta si ca iubeste”
El: “Da…voi vreti…voi va ganditi sa…voi faceti asa pentru ca…voi voi….Imi place asta, va creati statul vostru crestin unde nu poti intra asa de usor doar daca ai o viza speciala. Lumea nu poate ajunge la voi asa de usor…(si satisfacut isi toarna un pahar de vin intrebandu-ma printr-un gest daca doresc si eu) dar ma gandesc la tactica voastra….Daca oamenii nu pot ajunge la voi atunci…..nici voi nu puteti ajunge la ei. Logic, nu?”
Eu: “Logic, da. Dar incercam sa facem in asa fel incat sa le deschidem usi.”
El: “Ba ce prosti sunteti.Pardon…Scuza-mi expresia. Dar cum sa le deschizi asa cateodata o usa?…Asta e ca si cum ar fi o promotie si deschizi pentru 2 zile o usa la magazin. Imagineaza-ti putin. Trageti un mare tam-tam cu o evanghelizare. Trupe mari…vorbitori puternici…afise…group message…tricouri…pliante…reclame radio…reclame tv…promo-uri. Oamenii mei sunt curiosi si vin sa vada ce faceti…muzica frumoasa-sa fiu sincer cu tine si mie imi place muzica aceea unde nu aud numele de Isus, Dumnezeu, Domn, Duh Sfant…dar acolo unde ziceti un El, imi imaginez ca imi cantati mie. Adica, va este rusine de Dumnezeul vostru?…In fine, ajunge-ti sa adunati 500 de oameni in clubul acela a vostru care voi il numiti templul lui Dumnezeu, biserica lui Dumnezeu si le dati nume cat mai decat pompoase….Tabor, Emanuel, Betel, Betania, Viata Noua, Providenta, Salem, Philadelphia, Speranta….ma distreaza numele astea…sunteti atat de lipsiti de originalitate ca trebuie sa va folositi de o carte veche ca sa va numiti locasurile voastre. Si oamenii vin, ajung si vad ce se intampla in fata. Al’ din fata vorbeste tare sentimental, oamenii plang, si vin urmatoarea zi la biserica si ce faceti cu ei apoi?
Eu: “Ii crestem…ii ucenicizam!”
El se ridica cu paharul in mana se indreapta catre geam si se uita la noaptea intunecata, fara nici o stea, parca luna fugea de el. Cu o mana in spate si cu cealalta tinand paharul imi zicea “Ii cresteti?…ii ucenicizati?…dar voi sunteti asa de mari si de maturi incat sa ii cresteti pe ei? Cum sa ajungi sa ii cresti cand si voi sunteti mici? Cum sa il inveti pe unul dragostea cand tu urasti-hai Roby nu-mi spune ca tu esti plin de dragoste ca am vazut cum te uitai in biserica la…stii tu de cine zic…si daca aveai o ranga in mana ii spargeai capul. Sau te vad eu cum vorbesti de persoana aceea. Sa ii inveti sa fie smeriti si plini de pasiune? Ce smerenie, cand pe tine te doare in cot sa fii smerit? Ce pasiune Roby cand focul acela care creste o data in tine…si acuma sincer sa fiu cu tine cateodata mi si frica atunci cand te vad cu pasiunea asta ca ii influentezi si pe altii…bha zici ca tu esti ceva presedinte care poate schimba legea si vrei sa faci totul pentru Dumnezeul tau! Dar la prima ispita a mea…ai si cazut…la vederea persoanei aceleea creste ura in tine si uite cum ti-a scazut temperatura pasiunii iar atunci eu ma linistesc!”
Eu: “Da, recunosc ca de multe ori pasiunea pe care o am pentru Dumnezeu imi scade dar ma rog de fiecare data sa imi dea o pasiune si mai mare!”
El venea incet spre mine cu pasii lui gratiosi: “Tu nu crezi ca Dumnezeul tau se mai satura sa ii tot ceri pasiune, dragoste, iertare, smerenie, putere, vointa…bla bla-urile astea ale tale? Asculta-ma pe mine ca il stiu..crede-ma ca se mai satura si El si te va lasa o data-n pace. Dar fii atent aici, daca mi le ceri mie…eu ti le dau…si pe langa ele iti dau atatea ocazii si nu doar.Nu trebuie sa imparti nimic cu nimeni!”
Eu: “Cum adica?”
El: “Uite, am vazut ca ai talent si nu doar tu. Multi dintre prietenii tai si cunostintele tale au talent. Uite cum facem. Poti sa mergi si la biserica, sa ridici mainile si sa faci ce faceti voi in bisericile voastre. Sa zambesti si sa fii cum vrei tu. Dar ce trebuie sa faci e sa nu mai imparti tot ce vei primi cu Dumnezeu. Vei primi faima, bani, popularitate de la mine. Apoi poti sa zici ca toate sunt ale tale. Nu trebuie sa imi multumesti, nu trebuie sa le imparti cu mine si sa mi le sacrifici mie. Toate sunt ale tale. Doar sa il uiti pe Dumnezeu. Tot ce faci tu acuma, pantomima si visele care le ai…sa le ai pentru tine si sa nu le mai dai Dumnezeului tau. Daca incetezi sa il mai lauzi pe Dumnezeu te fac om mare si toti vor dori sa fie ca si tine”
Eu: “Fii serios…tu chiar crezi ca poti sa imi dai aceste lucruri?….Eu nu cred, de fapt, te cred ca poti sa mi le dai…pentru o clipa si apoi sa ma sinucid?…sa incep sa ma droghez?…sau sa ma arunc de la etaj doar pentru ca nimic nu ma mai satisface? Pot sa iti dau si exemple ale oamenilor plini de faima care au ajuns sa se sinucida si sa traiasca in noroi dupa cativa ani de vedetism. Nu poti tu sa imi dai ce vreau eu de fapt. Nu poti tu sa imi umpli inima cu ce am eu nevoie cu adevarat. Nu poti tu concura cu Dumnezeul meu insusi. Alegerea mea e sa i le dau pe toate Lui. Vreau sa chiar si sa mor pentru El cand trebuie.
El: “Ce sa mori mha pentru El?….Sa iti dai viata asta plina cu potential unui batran care sta si se uita la tine si nu face nimic decat catastrofe….decat dezamagiri…iti trimite incercarile alea. Incercarile alea ale Lui nu iti satisfac nimic. Eu macar cu ispitele mele te satisfac bha. Ce sa mori pentru El cand tu nici sa traiesti pentru El nu poti. Te vad cum te certi cu mama ta, te vad ca incetu cu incetu renunti la ce faci in biserica, te vad ca nu mai citesti din cartea aia mare, te vad ca muzica pe care o asculti nu zice nimic de Dumnezeul tau, te vad egoist, te vad nervos, te vad invidios si gelos…Asa traiesti tu pentru El? Si mai zici ca vrei sa mori! Baliverne fiule, baliverne”
Eu deja incep sa transpir…ma gandeam “asta chiar asa de bine ma cunoaste”….”Diavole…”
El: “Te rog nu-mi zi asa…cand va mai aud ca ziceti diavol, satana, ala rau, dracu, ala cu coada…ma distreaza ca sunteti tare prosti….”
Eu: “In fine….Uite, recunosc ca am gresit si ca inca gresesc, recunosc ca de multe ori sunt tipul acela care nu trebuie sa fiu dar nu uita ca tu ai fost invins de Fiul lui Dumnezeu. Si s-a dus pana la tine in regat sa ia cheile. Atunci cand tu ai crezut ca vei invinge si deja ai inceput sa dansezi, El a scos cartea din maneca si a castigat. A aratat ca e mai puternic ca si tine. Sincer….poate par un ipocrit acuma in fata ta dar nu ma intereseaza…stiu ca sunt un pacatos si un nesimtit…un profitor cateodata de bunatatea lui Dumnezeu….Dar daca tu te-ai ridicat impotriva Lui si te-a aruncat din Rai aia nu inseamna ca si cu mine e rau. Da, pacatuiesc si imi urmez consecintele dar incerc sa invat din fiecare greseala. Iar tot ce fac voi face pentru El. Pentru Dumnezeul meu. Doar datorita Lui am sanatate si pot sa umblu, pot sa vorbesc si pot sa aud si pot sa fac tot ceea ce fac. Tu esti un pierzator care nu poate sa imi dea decat pentru cativa ani o satisfactie umana. Dar Dumnezeu imi va da pentru totdeauna. Acuma stiu ca te uiti la mine cu ura ca tot zic de Dumnezeul meu, dar El mi-a promis viata vesnica si stiu ca voi avea viata vesnica iar tu pe cand vei fi acolo jos si te vei satura sa tot chinui acele suflete, sa traiesti in intuneric si foc, in sange si rosu eu voi fi sus in lumina, pe drumuri de aur,intre zambete si fericire. Ma voi uita jos la tine si voi rade de tine ca eu sunt mai sus decat tine.
El foarte increzator: “Dragul meu Roby, mi-ai atins o coarda sensibila, dar nu-i nimic. Crezi ca eu stau in tine? Am eu alti candidati care tanjesc si doresc sa primeasca ce ai fi putut tu sa fii. Dar nu uita ca ne vom mai intalni, te voi astepta dupa colt…iti voi mirosi fiecare pas…fiecare greseala a ta ti-o voi aduce aminte cand te simti mai bine cantand in biserica ta…te voi lovi acolo unde esti mai vulnerabil…vei cadea si vei plange si nimeni nu va fi langa tine…vei fi un prost in soare….si nu ma va interesa de tine si voi rade de tine….ne vom mai intalni Roby, prietenul meu, ne vom mai intalni si iti voi arata cine e seful aici pe pamant. Vei vedea ca Dumnezeul Tau nu e chiar asa de mare precum zici tu. Vei vedea ca eu sunt seful acestui pamant si cum voi canta eu asa veti dansa toti.”
Eu: “Te astept…eu voi fi pregatit la fiecare lovitura a ta…voi cadea si ma voi ridica…orice lovitura a ta poate fi parata. Crede-ma!
Iti multumesc pentru cina aceasta si pentru discutia aceasta. Chiar m-ai ajutat sa imi creasca pasiunea si mai mare pentru Dumnezeu. Poti sa ma astepti dupa colt ca eu voi fi ocrotit de insusi Dumnezeu. Poti sa imi urmaresti fiecare pas ca nu imi pasa. Tu esti doar un simplu inger cazut din cer…un simplu demon care incearca sa imi arate cine e seful si care ramane la acelas nivel inferior. Dar Tatal meu chiar e un Dumnezeu si e mai mare ca si tine si mai puternic. Oricand si oriunde voi fi pregatit sa cad…dar nu uita ca ma voi ridica ma voi scutura si voi fi mai puternic prin Dumnezeu.”
Poate ca suna ciudat, dar cam asa ceva mi-am imaginat eu o cina cu diavolul insusi.
